Cel mai mici preturi

e.

Persoane fizice si familie

Contracte de Întreținere

Contractul de întreţinere este contractul prin care o persoană se obligă să efectueze prestaţiile necesare întreţinerii şi îngrijirii celeilalte părţi, pentru o anumită durată de timp, în cele mai multe cazuri aceasta fiind pentru toată durata vieţii acestuia din urmă, în schimbul unui bun imobil.

Noul Cod Civil, in art. 2254 stipuleaza urmatoarele : „Prin contactul de intretinere o parte se obliga sa efectueze in folosul celeilalte parti sau al unui anumit tert prestatiile necesare intretinerii si ingrijirii pentru o anumita perioada”.

  Legat de durata intretinerii „daca prin contract nu s-a prevazut durata intretinerii ori s-a prevazut numai caracterul viager al acestuia, atunci intretinerea se datoreaza pentru toata durata vietii creditorului initial.”

Obligatia legala de intretinere poate fi definita ca acea in datorire prevazuta de lege in sarcina unor persoane de a presta intretinere unor alte persoane care se afla in nevoie

Legea stabileste o obligatie de intretinere intre anumite categorii de persoane, in virtutea relatiei de rudenie dintre ele. Astfel exista obligatie legala de intretinere intre urmatoarele persoane : sot si sotie, rudele in linie dreapta, frati si surori si in alte cazuri prevazute de lege. Art. 519 NCC prevede inclusiv ordinea in care se datoreaza intretinerea.

Partile unui contract de intretinere nu sunt ingradite sau restrictionate de lege in functie de o relatie de rudenie dintre ele, ci el se poate incheia indiferent de relatia dintre parti.

Asemenea contractului de intretinere, nici dreptul la intretinere legala nu poate fi cedat sau urmarit. Atat obligatia de intretinere cat si cea legala de intretinere se presteaza, de regula, in natura. Obligatia legala de intretinere poate fi transformata in plata unei sume de bani necesara traiului, numita pensie de intretinere.

Art. 2255 prevede clar faptul ca acest contract se incheie in mod imperativ in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute, indiferent de bunurile care fac obiectul contractului.De asemenea, este nul absolut atât contractul care stipulează o obligație de întreținere constituită pe durata vieţii unui terţ care era decedat în ziua încheierii contractului, cât și contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros o obligație de întreținere pe durata vieţii unei persoane care, la data încheierii contractului, suferea de o boală din cauza căreia a murit în interval de cel mult 30 de zile de la această dată.

Contractul de intretinere poate inceta prin mai multe modalitati :

-   prin ajungere la termen, in cazul intretinerii stabilite pentru o anumita durata

-   prin revocarea facuta in folosul persoanelor carora intretinutul le datoreaza alimente in conformitate cu prevederile legale daca, prin incheierea si executarea contractului, acesta s-a lipsit de mijloacele necesare indeplinirii acestei obligatii. Revocarea se poate solicita chiar si in lipsa existentei fraudei din partea debitorului si indiferent de momentul incheierii contractului. Instanta investita cu o asemenea cerere poate solutiona speta in sensul revocarii contractului de intretinere ori sa dispuna din oficiu dar numai cu acordul debitorului intretinerii ca acesta sa asigure in mod direct alimente persoanelor fata de care creditorul intretinerii are aceasta oblogatie, fara ca in acest mod sa fie diminuate prestatiile datorate creditorului intretinerii.

-   prin rezolutiune in urmatoarele doua cazuri :

  • atunci cand comportamentul celeilalte parti face imposibila executarea contractului in conditii conforme bunelor moravuri;
  • atunci cand aceasta se intemeiaza pe neexecutarea fara justificare a obligatiei de intretinere;

Indiferent de modalitatea prin care se solicita rezolutiunea, debitorul in culpa nu poate obtine restituirea prestatiilor efectuate. Actiunea in rezolutiune se transmite si mostenitorilor.

Principalul efectul al rezolutiunii este repunerea partilor in situatie anterioara, cu particularitatile determinate de caracterul aleatoriu specific contractului de intretinere.

Acte necesare

  • actele de identitate ale părţilor: Carte de identitate, Buletin de identitate, Carte de identitate provizorie, paşaport, in cazul cetăţenilor străini Paşaportul, Permisul de şedere sau actul de identitate emis de statul a cărei cetăţenie o are;
    • în situaţia în care una din părţi este cetăţean străin, se va menţiona obligatoriu numărul său de identificare fiscală (NIF) care se obţine de la organul fiscal competent.
  • Certificatul de căsătorie şi convenţie matrimonială, în cazul în care a fost încheiată;
  • în cazul în care una dintre părţi este reprezentată prin mandatar, procura în original;
  • actele de proprietate asupra imobilului ce face obiectul tranzacţiei care pot fi după caz: contract vânzare-cumpărare, Sentinţă/Decizie civilă definitivă şi irevocabilă, Titlu de proprietate, Certificat de moştenitor, contract de donaţie, Autorizaţie de construire, Proces-verbal de predare-primire, contract de împrumut, dovada achitării integrale a preţului etc.
  • documentaţia cadastrală a bunului imobil (fişa bunului imobil şi planul de amplasament, respectiv planul releveu) întocmită de un expert cadastral autorizat;
  • Certificatul de atestare fiscală din care să reiasă că toate taxele în legătură cu bunul imobil sunt achitate la zi de către proprietar. Certificatul de atestare fiscală se eliberează de Administraţia Financiară competentă, respectiv Administraţia Financiară la care proprietarul plăteşte impozitul anual pentru imobilul respectiv. În situaţia înstrăinării dreptului de proprietate asupra unui bun aflat în coproprietate, organul fiscal emite certificate de atestare fiscală fiecărui proprietar, proporţional cu cota sa parte de proprietate a acestuia. Certificatul de atestare fiscală este valabil numai până la sfârşitul lunii în care a fost emis;
  • Extrasul de Carte Funciară se obţine prin intermediul biroului notarial şi este valabil 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii;
  • Certificatul de performanţă energetică, obligatoriu pentru imobilele cu o suprafaţă mai mare de 50mp, conform Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările şi completările ulterioare;
  • ultima factură de energie electrică şi dovada achitării acesteia;
  • în cazul apartamentelor, adeverinţa eliberată de Asociaţia de proprietari sau locatari din care să reiasă că toate cheltuielile aferente întreţinerii şi folosinţei acestuia sunt achitate la zi de către proprietar/proprietari, respectiv: întreţinere, cheltuieli, reparaţii, cheltuieli comune etc. Adeverinţa nu este necesară în cazul în care cumpărătorul consimte să preia eventualele debite existente;
  • în cazul imobilelor având regimul juridic de monument istoric, Adresă emisă de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional – Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional al Municipiului Bucureşti din care să reiasă că aceasta şi-a dat acordul la înstrăinarea imobilelor şi că  Statul Român, prin Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional al Municipiului Bucureşti şi Primăria Municipiului Bucureşti, prin Direcţia Generală de Dezvoltare şi Investiţii- Direcţia Cultură, Invătământ, Turism-Serviciul de Cultură nu îşi exercită dreptul de preemţiune la vânzarea imobilului;
  • în cazul terenurilor extravilane arabile Adeverinţa emisă de Primăria competentă din care să reiasă că  terenul nu este arendat;
  • în cazul înstrăinării terenurilor situate în extravilan, având categoria de folosinţă agricol sau pădure, există un drept de preemţiune ce poate fi exercitat de coproprietari, arendaş, vecini şi instituţiile interesate, drept pentru care trebuiesc îndeplinite formalităţile cerute de lege.

TOATE ACTELE SE PREZINTĂ NOTARULUI PUBLIC ÎN ORIGINAL!

COSTURI

1. Impozitul către Stat

Notarul public are obligaţia legală să încaseze pentru Stat şi impozitul pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, conform Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Titlul III, art. 77^1, alin. 77^3.

Impozitul pe care vânzătorul îl datorează Statului se calculează astfel:

dacă imobilul este dobândit într-un termen de până la 3 ani inclusiv:

  • 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
  • peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

dacă vânzătorul deţine imobilul de mai mult de 3 ani:

  • 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
  • peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

2. Taxe încasate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI)

2.1. Taxa pentru extrasul de carte funciară în vederea autentificării contractului

Conform legii cadastrului, notarul public poate autentifica un act de vânzare a unui bun imobil numai pe baza extrasului de carte funciară pentru autentificare emis strict în acest scop de Biroul de Carte Funciară din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Taxa percepută de ANCPI-OCPI pentru eliberarea unui extras de autentificare este:

  • 40 de lei, în regim normal - se eliberează în termen de 2 zile şi
  • 200 de lei, în regim de urgenţă – se eliberează în termen de 1 zi

2.2. Tariful ANCPI-OCPI pentru întabulare

După finalizarea contractului de vânzare-cumpărare, dreptul de proprietate al noului proprietar va trebui întabulat în cartea funciară. Această operaţiune se efectuează de către biroul notarial.

Tariful perceput de ANCPI pentru această operaţiune reprezintă un procent de 0,15% din evaluare. Tariful ANCPI nu poate să fie mai mic de 60 de lei pentru fiecare Carte Funciară.

3. Onorariul notarial se calculează în funcţie de evaluarea părților.

Dacă evaluarea părților este mai mică faţă de evaluarea conform Ghidului privind valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare valabil pe anul respectiv, toate costurile se vor calcula la această evaluare.

Biroul nostru percepe tarifele minime obligatorii stabilite de Uniunea Notarilor Publici.